Cum reactionam la Foame/vs Pofte alimentare

Felul in care gandim despre alimente si  raspundem la senzatia de foame, la pofte poate afecta modul nostru de a ne alimenta, dar si starea de sanatate generala.

Atunci cand suntem copii, mancam intuitiv- suntem agitati, nervosi cand ne este foame si ne oprim cand simtim ca suntem satui. Cand crestem, incepem sa fim influentati de ceea ce se mananca in jurul nostru, de cat se mananca si de unde se mananca- o influenta importanta o au publicitatea adresata produselor alimentare, ofertele din cofetarii/ mall-uri,  vacantele, dietele yo-yo, bunicile, obiceiurile din familie, care ne fac sa pierdem contactul cu foamea reala si cu senzatia de satietate. Sfarsim astfel prin a confunda foamea cu pofta, si ajungem sa mancam mai mult de cat ne trebuie si mai ales din cauze emotionale, nu din nevoie reala.

FOAMEA= nevoia reala de mancare

Foamea este prin definitie acea senzatie dureroasa din capul pieptului sau starea de slabiciune cauzata de nevoia de a manca. Este de fapt un semnal din partea organismului (transmis de stomac si creier) ca acesta are nevoie de energie. Foamea nu trece in timp, ea devine mai neplacuta si in acest moment orice aliment va satisface foamea si va taia semnalele din partea organismului.

Putem evalua singuri gradul de foame si satietate si ierarhiza pe mai multe nivele, asa cum arata tabelul de mai jos:

ODATA CE INCEPI SA DAI ATENTIE LA CUM TE SIMTI INAINTE SI DUPA CE MANANCI, INSEAMNA CA  AI INCEPUT SA FACI SCHIMBARI in ceea ce priveste CE si CAT MANANCI in functie de senzatia de foame( cea reala). E recomandat sa mananci atunci cand apare foamea corespunzatoare nivelului 3-4. Daca astepti pana la nivelul 1-2, vei simti o foame exagerata, ceea ce te va conduce la alegeri alimentare nesanatoase. La nivelul 3-4  poti lua inca decizii constiente in alegerea cantitatii si a tipului de aliment. Cel mai bine este sa te opresti sa mananci la nivelul 6.

Creierul inregistreaza  in aproximativ 20 minute semnalele ca stomacul este plin si va avea “satisfactie” alimentara fara sa se supraalimenteze. De aceea, se recomanda a se mesteca incet, ceea ce inseamna defapt a savura alimentul respectiv, astfel incat sa existe timp suficient pentru procesarea informatiei. Daca asteptam sa ne fie foarte foame ( nivelul 1-2), vom mesteca rapid, fara sa ne gandim, si de aceea creierul nu va avea timp sa transmita semnalul de SATIETATE.

O alta strategie importanta in a fi mai constienti asupra semnalelor legate de FOAME SI SATIETATE, este sa eliminam toti factorii care ne distrag atentia in timp ce mancam- TV, calculator, reviste, carti.

APETIT=Interesul pentru mancare

Interesul pe care il avem pentru mancare poate fi scazut sau crescut si este in relatie cu semnalele de foame pe care le da organismul.

Acest sentiment vis-a-vis de mancare e legat de cele mai multe ori de stress. Unele persoane isi pierd apetitul cand sunt stressate, ignorand semnalele organismului legate de foame, si nu vor manca. Altele, raspund in sens opus. Cand suntem mai constienti de semnalele de foame pe care le trimite organismul si asta este o chestiune de practica, nu vom mai confunda apetitul cu semnele fizice de foame.

POFTA ( CRAVING)= Dorinta pentru anumite alimente

Pofta este diferita de foame, intr-un fel similara cu apetitul. Este insa o dorinta urgenta si disperata pentru un anumit tip de aliment. Pofta/ vs foame se poate schimba in timp, chiar si in 10 minute. Este de obicei declansata de emotii, stress, plictiseala sau de proximitatea fata de anumite alimente. In cazul POFTEI, numai un anumit tip de aliment va da semnale din partea organismului. Tineti minte, ca in cazul POFTEI, trebuie sa ne uitam mai in profunzime, pentru a vedea ce sta in spatele acestei dorinte- o emotie, o neimplinire, plictiseala  etc.

Nu putem sa nu legam mancarea de placere! Poftele sunt considerate senzatii normale, care se intampla si intr-o dieta echilibrata, trebuie doar sa stim cum sa le controlam constient, pentru a nu pierde controlul in fata mancarii. Satisfacerea acestor pofte intr-o maniera inconstienta va duce la supraalimentatare, prin cresterea aportului caloric ( energetic) total- alimentele preferate sunt de obicei hipercalorice: grasimi, zahar sau o combinatie intre acestea. O strategie in acest sens, ar putea consta in distragerea atentiei cu alte activitati in primele 10 min ale POFTEI- ex telefon unui prieten, exercitii de relaxare, aromaterapie, activitati care dau placere similara sau uneori mai mare decat un anumit tip de aliment. Trecerea acestor senzatii/ sentimente intr-un jurnal, cu analiza lor ulterioara pot identifica ce anume a declansat aceasta pofta!

In concluzie, prin practica si exercitiu, putem sa ne cunoastem mai bine semnalele si reactiile organismului, atunci cand este vorba de mancare. Nu vom astepta sa mancam atunci cand ne este foarte foame, suntem atenti la semnele de satietate si ne satisfacem poftele, incercand sa rationalizam sentimentele care stau in spatele acestor dorinte nestapanite pentru anumite alimente!